Eu am stat în fotoliul lu’ Ghimpu

Ieri am fost la Chişinău. În mândra capitală a Patriei mele.

Am fost la Jurnal,  Radio Vocea Basarabiei şi la Palatul Republicii.

Despre Jurnal trust media şi Vocea Basarabiei nu voi spune nimic azi, însă, despre Palatul Republicii, unde lucrează Parlamentul – oleacă!

O clădire mai mare, somptuasă şi de o frumuseţe barbară nu am mai văzut pe plaiurile noastre mioritice!

Deşi nu are minarete şi cupole aurite, clădirea se pare că ar fi în Samarkand sau Buhara. Goblenuri strălucitoare imense, sfere de sticlă cafenie suspendate între scări, condelabruri de zeci de metri în diametru şi înălţime de vreo 2 etaje, sculpturi din lemn peste tot unde se poate şi în sfârşit un parchet de excepţie (după cum a spus gazda, deşi, n-am vazut nimic excepţional acolo. Dar nici nu sunt expert în aşa domeniu) şi muuuuuuuulte alte lucruri pe care nu le pot descrie (inclusiv aerul care mirosea a supă şi carne prăjită).

În afară de toate acestea, directorul Palatului ne-a permis să stăm în fotoliile deputaţilor! Normal că nimeni nu s-a aşezat în sală.

Eu primul am ajuns în fotoliul tri-preşedintelui Mihai Ghimpu!  Iaca aşa! Deacum îs om mare!

Eu îs acel spre care arată săgeata roşie, iar în dreapta – adjuncţii mei! .

Vot i skazke koneţ, a kto sluşal – maladeţ!

P.S. Cine vrea un autograf sau pur şi simplu să dea mâina cu mine, scrieţi cereri în comentarii!

Ad interim…

Preşedintele e interimar

Parlamentul balansează pe muchia dizolvării

şi Guvernul cu dânsul

şi Procurorul General

şi Constituţia e mai-mai gata…

Ce e şi mia rău că boborul nostru tot se simte interimar, unii aşteaptă să vină românii să-i unească cu dânşii, alţii nu-i vor pe români şi aşteaptă ruşii. De pacă nu am fi oameni cu o istorie şi cultură imensă, dar nişte maimuţe care aşteaptă să vină oamenii să le dea banane pe dejeaba. De ce? Oare nu îndeajuns am fost umiliţi?

Nu mai ştiu. Uneori vreau să emigrez. Dar uneori, deseori vreau să stau aici,

să mă simt şi eu om,

să nu aştept banane,

să nu aştept românii,

să nu aştept ruşii.

P.S. Azi, când veneam cu autobuzul, în faţa mea s-a aşezat un om cu haine de tip “intilighent. uvajaemâi om în sat.” La prima vedere – vreun director de şcoală, brigadir, primar…